bani online | cum sa faci bani | oportunitati de afaceri | brichetarea rumegusului | afaceri la cheie | bani pe net | afaceri de succes | start in afaceri.

bani

Brichetarea Rumegusului

Cum sa faci bani: Brichetarea Rumegusului


Esti in: bani » brichetarea rumegusului


Brichetarea rumegusului

Dupa anul 1990, in Romania, exploatarea forestiera a luat o amploare greu de controlat, prin aparitia in numar foarte mare a intreprinderilor particulare de producere a cherestelei. Iar volumul de rumegus neutilizat a crescut in mod dramatic, cu un impact nefavorabil asupra mediului inconjurator. Milioane de metri cubi de rumegus de gater au fost imprastiate prin cele mai neasteptate locuri - cursuri de rauri, rape, gropi de gunoi si chiar campuri fertile, sub o falsa impresie ca acest material constituie un ingrasamant pentru terenul respectiv. (In realitate, timpul de reciclare naturala a lemnului este cuprins intre 15 si 25 de ani, timp in care terenul pe care a fost imprastiat devine un teren mort din punct de vedere agricol.)

Pornind de la aceasta constatare, dl. Dragomir Penes, fost profesor la Universitatea "Transilvania" din Brasov, s-a decis in 1991 sa proiecteze un utilaj care sa transforme rumegusul in combustibil si, totodata, sa atenueze impactul acestui deseu asupra mediului.

O rata a profitului de 200%

"Majoritatea oamenilor s-au obisnuit sa faca mizerie, asa ca era nevoie de cineva care sa faca si curatenie", afirma dl. Penes. Ca urmare, a infiintat firma S.C. GOLDMARK S.R.L. si, impreuna cu un inginer proiectant, s-a apucat de lucru. Prima masina de brichetat a fost gata dupa un an si jumatate de munca, iar ulterior au urmat si alte utilaje. "Proiectul se concepe foarte greu, ai nevoie de multa experienta si de profesionalism", spune Dragomir Penes. "In schimb, obtinerea brevetelor de inventator reprezinta o satisfactie deosebita, iar unicitatea acestor utilaje in Romania implica si recompense frumoase pe plan material."

Intr-adevar, pe langa faptul ca aceasta activitate de brichetare a rumegusului diminueaza poluarea mediului inconjurator, exista si posibilitatea obtinerii unor beneficii materiale imediate. Dragomir Penes preconizeaza un profit minim de 200%, deoarece "costul brichetelor de rumegus variaza in functie de distanta la care trebuie livrata marfa. Astfel, o tona de brichete se valorifica la un pret cuprins intre 250-600 RON, in timp ce fabricarea acestei cantitati costa doar 120 RON". In plus, utilajele sunt foarte usor de manevrat, astfel incat o singura persoana poate supraveghea cu succes o intreaga linie de productie.

Problemele care pot aparea in afacerea de brichetare a rumegusului sunt legate de valorificarea produselor. Totusi, daca exista o strategie corecta de promovare, problemele respective dispar. In acest sens, prezentarea unor studii de caz in care sa se accentueze avantajele folosirii acestor produse drept combustibil este binevenita si usor de realizat.

Care sunt avantajele brichetelor de rumegus?

Avantajele se refera, in principal, la faptul ca, in comparatie cu alti combustibili, rumegusul este net superior. De exemplu, pentru incalzit, este nevoie de o cantitate de brichete de doua ori mai mica decat de lemne, deoarece puterea calorica a rumegusului este de 4.200-5.500 kcal/kg, fata de cea a lemnului folosit pentru foc, 1.600-2.800 kcal/kg. Astfel, daca cineva foloseste lemne in valoare de 500 RON, de fapt i-ar fi fost suficiente brichete in valoare de 250 RON.

Totodata, spre deosebire de lemne, care necesita efectuarea unor operatii costisitoare si epuizante (taiere, depozitare, aschiere), brichetele de rumegus nu trebuie decat sa fie ambalate in saci de plastic, fiind apoi usor de transportat si de manevrat. Un alt avantaj al rumegusului este ca se aprinde foarte usor, iar arderea lui este aproape integrala, ceea ce inseamna ca cenusa rezultata este foarte putina - aproximativ 10 g la 1 kg de combustibil.

Rentabilitatea utilizarii brichetelor de rumegus este evidenta si in comparatie cu alte tipuri de combustibili, cum ar fi carbunii sau gazul, al carui pret creste vertiginos. In plus, cei care folosesc carbuni pentru incalzit stiu foarte bine ca o parte din cantitatea pe care o platesc este sub forma de praf de carbune si nu se poate utiliza. In plus, costul de achizitie este in jur de 700 RON/tona de mangan, iar puterea calorica nu este mult mai mare decat cea a rumegusului. In ceea ce priveste utilizarea gazului ca mijloc de incalzire, Dragomir Penes afirma ca "o centrala pe gaz de 1 Gcal consuma de doua ori mai mult decat o centrala asemanatoare care foloseste brichete de rumegus".

Rumegusul este usor de procurat

Brichetarea rumegusului este o activitate cu un potential deosebit atat in Romania, cat si in tarile Europei de Est. Dragomir Penes apreciaza ca "investitia intr-o astfel de afacere se amortizeaza in maxim sase luni de zile, in functie de performantele masinii de brichetat. Cu cat utilajul este mai productiv, cu atat cheltuielile se recupereaza mai repede. Avantajul cel mai mare, insa, consta in faptul ca materia prima se procura fara dificultati."

Practic, tot ceea ce trebuie sa faceti este sa va asigurati un acces usor intr-o zona forestiera, unde rumegusul este omniprezent. Iar acest lucru nu este deloc dificil. "Numai in judetul Brasov, sunt in jur de 2.000.000 de tone de rumegus", spune dl. Penes.

Un alt loc de unde va puteti procura materia prima este incinta fabricilor de mobila si de cherestea, precum si atelierele care se ocupa de prelucrarea lemnului. Acestea au uneori ele insele o masina de brichetat si valorifica rumegusul in interesul propriu, dar mare parte dintre ele nu dau suficienta atentie acestei activitati.

Cum se desfasoara procesul de brichetare

Exista trei procedee de brichetare: mecanic (prin plastifierea aschiilor de lemn si sintetizarea lor termica), cu liant si hidraulic. Primele doua presupun costuri de productie foarte mari si din acest motiv sunt foarte rar utilizate, pe cand cel de-al treilea este folosit pe scara larga in Romania si in tarile din jur. In zona Europei de Vest, tehnologia de brichetare a rumegusului este foarte des intalnita, deoarece exista un sistem prin care deseurile rezultate in urma prelucrarii lemnului sunt transportate automat la centralele termice pe baza de rumegus, la fabricile de PAL sau in instalatiile de brichetat si paletat.

Pe scurt, procesul de brichetare presupune o linie de productie formata dintr-un sortator de deseuri, o centrala termica, un uscator de rumegus, o masina de brichetare si elementele auxiliare de transport intre utilaje.

1. Prima etapa consta in separarea rumegusului de toate celelalte deseuri care pot afecta buna functionare a utilajelor. In acest sens, este nevoie de un sortator de deseuri, un fel de sita automata, de dimensiuni mari, care efectueaza aceasta operatiune cu exactitate si intr-un timp mult mai scurt decat s-ar fi facut manual.

2. Urmeaza apoi operatiunea de incalzire si uscare a deseurilor, deoarece rumegusul umed nu se poate prelucra sub forma de brichete. Din acest motiv, sunt foarte utile o centrala termica si un uscator de rumegus, care confera o umiditate de maximum 17%, astfel incat procesul tehnologic se poate desfasura in conditii optime.

3. Etapa finala presupune intrarea in functiune a masinii de brichetat, care transforma rumegusul in brichete, adica il preseaza pana la evacuarea totala a aerului existent intre aschiile de lemn.

In cazul in care se doreste o valorificare a capetelor de scanduri sau a nodurilor, este nevoie de un tocator de deseuri, care fractioneaza materia prima in bucati mici, ce pot fi prelucrate usor de utilaje. Tocatorul de deseuri poate valorifica toate deseurile lemnoase, inclusiv pe cele rezultate din procesele agricole (resturi vegetale, crengi de copaci, vita de vie etc.)

La inceput, alimentarea cu materie prima a masinilor poate fi facuta manual, dar, pe masura ce volumul de productie creste, se impune achizitionarea de transportoare. De remarcat este faptul ca producatorii de mobila sau de cherestea si cei care detin ateliere de tamplarie nu folosesc din intreaga linie tehnologica decat masina de brichetat, deoarece celelalte operatiuni nu sunt necesare in cazul lor.

Cea mai ieftina masina de brichetat costa 5.500 euro

In general, o linie tehnologica de brichetare se formeaza in functie de caracteristicile masinii care transforma rumegusul in brichete (5.500 euro este pretul minim pentru o astfel de masina). Sortatorul de deseuri este acelasi in fiecare caz si costa 1.500 euro. Costul celorlalte utilaje variaza in functie de complexitatea liniei de productie. Astfel, cea mai performanta masina de brichetat este MBD 7, o combinatie de doua utilaje care actioneaza simultan si costa mai putin decat doua masini separate de brichetat: 18.100 euro, fata de 2 x 11.500 euro. Pentru aceasta varianta, aveti nevoie de o centrala termica care are pretul de 9.000 euro, de un uscator de deseuri care costa 16.000 euro si de transportoare pe care le puteti achizitiona la pretul de 300 euro/ml. Toate utilajele au o perioada de garantie de un an, iar livrarea lor se face intr-un interval de 90 de zile de la data achitarii unui avans de 50% din valoarea comenzii.

Firma GOLDMARK, producatoare de linii tehnologice de brichetare a rumegusului, pune la dispozitia celor interesati si utilaje mobile, care pot fi amplasate direct in locurile in care se gaseste materia prima. In acest caz, costurile de achizitie a masinilor sunt putin mai mari si aveti nevoie in plus de un generator de curent electric si de un aspirator de rumegus, care poate inlocui sortatorul. Pe de alta parte, insa, cheltuielile legate de transportul materiei prime sunt eliminate, asa ca profitul creste.

Prese hidraulice de brichetat rumegus produse de RUF GmbH & Co. KG, Germania

Presele RUF au capacitati de prelucrare cuprinse intre 110 si 880 kg/h si sunt destinate producerii brichetelor de forma rectangulara (asemanatoare unor caramizi), prin presarea fara nici un fel de liant a unor deseuri reciclabile - rumegus, carton, hartie, plastic, textile, fibre vegetale, span de metale feroase si neferoase. Aceste deseuri trebuie sa contina aschii sau fibre cu o lungime de pana la 50 mm si sa aiba o umiditate de pana la 15%.

Presele au o manevrabilitate simpla si pot fi montate cu usurinta pe langa orice utilaj care genereaza "materie prima". In conditiile asigurarii unei alimentari automate, ele functioneaza 24 de ore pe zi, fara a fi nevoie de personal de operare. Sistemul lor hidraulic este prevazut cu un microprocesor care optimizeaza functionarea instalatiei pe fiecare secventa, la consumuri minime de energie electrica. Microprocesorul controleaza, de asemenea, alimentarea cu material si dozarea automata a acestuia, volumetric si gravimetric, permitand mentinerea constanta a dimensiunilor si greutatii brichetelor rezultate.

Datorita densitatii sporite, brichetele au o putere calorica de cca 3,5 ori mai mare decat aceeasi cantitate de lemn de foc. Forma lor rectangulara simplifica operatiile de colectare, ambalare, paletizare, transport si depozitare. Expedierea la clienti se poate efectua in pungi de plastic sau din hartie de sac.

In prezent, in Romania sunt instalate si se afla in exploatare cinci prese RUF de brichetat rumegus, in zonele Suceava si Maramures, care proceseaza rumegusul rezultat la prelucrarea lemnului in fabrici de mobila. Datorita valorii mari a materialelor recuperate prin brichetare, firmele care achizitioneaza un astfel de echipament isi amortizeaza investitia intr-o perioada de pana la un an.

O inventie de sute de milioane de lei

In momentul de fata, in Romania, cele mai multe masini de brichetat rumegus sunt aduse din import, la preturi mari. Ioan Popa, patronul firmei Propa Serv S.R.L. din Tarnaveni, s-a decis sa schimbe situatia si sa vina cu o oferta autohtona - ca urmare a proiectat si construit singur un astfel de echipament. S-a bazat pe faptul ca cererea pe piata pentru brichete va fi din ce in ce mai mare, mai ales ca noua legislatie impune respectarea unor norme ecologice privind depozitarea rumegusului (muntii de rumegus din diferite zone forestiere vor trebui valorificati si transformati in brichete). In aceste conditii, masina de brichetat va deveni indispensabila in industria lemnului.

Ioan Popa a reusit sa construiasca o masina pe cat de performanta, pe atat de accesibila din punct de vedere al pretului: utilajul sau este de trei ori mai ieftin fata de cel din strainatate (420 de milioane de lei). Foarte multi producatori de cherestea din toata tara s-au aratat interesati sa-l cumpere datorita pretului, dar si conditiilor de livrare si garantie foarte avantajoase.

Ioan Popa a lucrat la acest proiect aproape doi ani de zile. S-a documentat, a studiat prospectele masinilor aduse din import si a cautat sa aduca imbunatatiri. Prima modificare facuta a fost la sistemul de alimentare. A eliminat alimentatoarele cu melc (majoritatea masinilor straine mai pastreaza acest sistem), deoarece a aflat ca acestea, daca intra in contact cu un corp de metal sau lemn mai mare decat rumegusul, se blocheaza si se ard. In al doilea rand, a modificat sistemul de presare: presarea se face acum in ambele sensuri de miscare ale cilindrului hidraulic, iar numarul brichetelor obtinute este de doua ori mai mare. Celelalte modificari au vizat optimizarea procesul de omogenizare a rumegusului.

Ioan Popa comanda fiecare piesa a masinii individual (componentele hidraulice le aduce din Germania, panoul electronic de la o firma din Targu Mures), iar asamblarea finala o face cu ajutorul a doi mecanici.

Exista un sistem automat de alimentare a masinii, prin instalarea unui buncar, dar si un sistem de alimentare manual. Odata introdus in buncar, rumegusul este preluat de un sistem de omogenizare si trece astfel prin mai multe trepte de presare. Cand este preluat de masina, el nu trebuie sa aiba o umiditate mai mare de 17%. Si cum, de obicei, umiditatea este chiar si de 55%, este obligatoriu ca el sa fie introdus mai intai intr-un uscator. Ioan Popa a proiectat si un asemenea echipament, care functioneaza pe baza unei rotative.

Pe langa acest uscator, a mai proiectat un alt model de masina de brichetat rumegus, mai productiva si mai robusta (H 300), finalizata in proportie de 80%. Chiar daca ambele masini au la baza acelasi principiu (cel de presare), al doilea model a fost imbunatatit considerabil. Spre deosebire de prima masina, care bricheta doar rumegus de la gatere, cea de-a doua a fost in asa fel conceputa incat sa poata prelucra orice fel de rumegus. O alta imbunatatire a fost facuta la sistemul de omogenizare, care e mult mai eficace datorita dublarii numarului treptelor de presare. Daca prima masina se baza pe un sistem de comanda analog, cea de-a doua are toate comenzile digitalizate.

In scurt timp, aceasta a doua masina de brichetat rumegus va fi gata. Ioan Popa a semnat deja trei contracte, care prevad conditii de colaborare foarte avantajoase: livrarea se face in 45 de zile de la comanda, iar firma Propa Serv ofera asistenta tehnica si garantie un an de zile. Pe parcurs, timpul de executie se va micsora, iar ceea ce isi doreste dl Popa e sa obtina un credit nerambursabil si sa cumpere un teren pentru a construi o hala unde sa asambleze masinile. In acest fel ar mari si numarul de angajati. In prezent firma sa are sapte angajati.

Ioan Popa este inca la inceput de drum, dar crede in reusita afacerii. Brichetarea este solutia cea mai eficienta de a valorifica rumegusul, iar brichetele pot fi vandute la un pret de 140 $/tona. Ultima masina proiectata de Ioan Popa realizeaza o tona de brichete in trei ore, dar pot fi proiectate masini cu o productivitate de 600 kg/h.

Sursa: ideideafaceri.ro
Esti in: bani » brichetarea rumegusului